River of Life
Acum ceva timp, când făceam parte dintr-o organizație studențească, am avut un mentor. În ședințele noastre de mentorat, primul exercițiu pe care l-am făcut a fost unul foarte interesant: "River of Life". Este un exercițiu de introspecție care te ajută să-ți vizualizezi viața sub forma unui râu și să marchezi toate evenimentele și experiențele care te-au format ca om.
Vreau să vă prezint și vouă "râul vieții" mele, cum arată el, de unde a pornit și unde a ajuns. Poate așa ne vom cunoaște mai bine.
River of life
Izvorul
Izvorul începe în 2003, anul în care m-am născut. Am fost primul copil al familiei pentru doar un an, până în 2004, când s-a născut fratele meu. Am crescut împreună, ținându-ne companie unul altuia, ca o echipă.
Pasiunile
Râul meu continuă cu o amintire frumoasă din școala primară, când făceam parte dintr-un trio: eu, o prietenă cu care încă țin legătura, și un băiat. Formasem o mică trupă de teatru și inventasem un scenariu despre o bunică și doi nepoți. Obișnuiam să improvizăm în fața clasei și să ne petrecem timpul creând personaje și povești.
Teatru, Artă
Acolo mi-am descoperit prima dată latura artistică – îmi plăcea să joc roluri, să recit poezii, să particip la serbări. În paralel, obișnuiam să desenez mult, fie în ore, fie în pauze, inspirată de personajele mele preferate sau inventând unele noi. Activitatea asta îmi hrănea creativitatea și mă motiva constant să mă perfecționez.
Gaming
O altă pasiune care a apărut în vacanțele petrecute la unchiul meu a fost gamingul. Încă îmi amintesc, cu nostalgie, cum jucam GTA: Vice City și Age of Empires III, ascultând în fundal muzica lui PITBULL – motiv pentru care a rămas unul dintre artiștii mei preferați.
K1
În școala generală, am intrat într-un colectiv sportiv, alături de fratele meu și de verișorul meu. Am început să practic kickboxing light, un sport care m-a ajutat să mă dezvolt atât emoțional, cât și fizic. Mereu am fost o persoană activă, iar sportul m-a ajutat să am un stil de viață mai sănătos, să învăț autodisciplina și chiar câteva tehnici utile de autoapărare. (link către primul meu meci oficial)
Liceul
În 2018 am început liceul, alegând profilul uman – științe sociale. Deși nu știam exact ce vreau să fac pe viitor, simțeam că e direcția potrivită pentru mine. Din păcate, începutul a fost marcat de o intervenție chirurgicală care m-a făcut să ratez primele două săptămâni. A fost dificil să mă adaptez într-un colectiv nou, dar cu timpul am reușit.
O perioadă care a schimbat semnificativ dinamica liceului a fost pandemia din 2020. Timp de un an și jumătate, am învățat online. Pentru mine a fost o perioadă în care am simțit că pierd mult – atât din interacțiunile sociale, cât și din motivația personală. Mi-am format un stil de viață static, neproductiv, care m-a tras în jos.
Mândru șofer
În 2021, am avut o realizare importantă: am obținut permisul de conducere categoria B. A fost o zi plină, una dintre cele care simt că mi-au schimbat traiectoria. Deși nu conduc foarte mult – mai ales pentru că locuiesc în București – această realizare rămâne un pas important spre independență.
Inițial am fost tentată să merg la Brașov, dar în final am ales Bucureștiul, convinsă că îmi va oferi mai multe oportunități. Și nu regret alegerea. Cred că dacă aș fi mers la Brașov, viața mea ar fi fost complet diferită.
Ce fac mai departe?
În 2022, pe măsură ce mă apropiam de finalul liceului, am luat în calcul ideea de a merge la Arte. Îmi plăcea domeniul, dar nu eram complet convinsă că este cariera potrivită pentru mine. Aș fi vrut să urmez un master ulterior în Game Design. După o discuție cu mama, care nu a fost de acord cu această alegere, m-am reorientat spre un domeniu cunoscut: Sociologia.
Pot mult!
Un moment cu adevărat transformator a fost participarea la tabăra de vară organizată de Asociația VIP. Acolo mi-am dat seama că vreau să fac mai mult, pot mai mult și că e nevoie să mă implic activ în dezvoltarea mea. Dincolo de noile perspective asupra vieții, acolo am legat și o prietenie foarte dragă mie.
După această experiență, am decis să aplic din nou într-o organizație studențească, unde am fost acceptată ca junior în departamentul de Graphic Design și Community Engagement. Acolo am învățat foarte multe, de la marketing la cum funcționează o organizație. A fost o experiență valoroasă și extrem de plăcută.
După terminarea junioratului, am început să aplic la internshipuri. Deși era vară și terminasem doar anul II, m-am ambiționat și, spre final, am primit un răspuns pozitiv: un internship într-o multinațională, în departamentul de Resurse Umane. A fost începutul carierei mele. Am învățat enorm, iar în prezent sunt angajată în același loc, cu din ce în ce mai multe responsabilități.
Piața muncii - Here I come!
Anul III a fost provocator. A trebuit să învăț să-mi echilibrez viața: jobul, cursurile și licența. Nu a fost ușor și încă e dificil, dar am învățat time management, mi-am dezvoltat noi abilități și am devenit mult mai responsabilă. Dacă ar fi să aleg din nou, tot aș lucra în timpul facultății.
First love never dies
Una dintre cele mai recente realizări de care sunt mândră este că m-am înscris la un curs de teatru. Mi-au tot apărut reclame pe Instagram în vacanța de iarnă și, în ultima zi de înscrieri, m-am hotărât. Primul curs a fost chiar a doua zi după ziua mea de naștere. Deși mereu am fost atrasă de teatru încă din școala primară, nu am avut curajul să încerc. Acum, fac parte dintr-o echipă minunată, repet pentru două spectacole ce vor avea loc în iunie, și simt că acest curs îmi hrănește sufletul. Arta, pentru mine, e o formă de echilibru și exprimare.
Și iată-mă aici, în prezent. Râul vieții mele continuă să curgă, să se ramifice, să prindă viteză. Nu știu exact unde duce, dar știu că direcția o aleg eu.
Și aici este harta integrală. :)
